Mălaiul din hibrizi - gustul de odinioară

Mălaiul din hibrizi - gustul de odinioară

27.02.2018
Mălaiul din hibrizi - gustul de odinioară

În marile state cultivatoare de porumb din SUA (Iowa și Illinois), se găsesc urme de porumb în aproape toate produsele existente, alimentare și nealimentare.

 

Într-o „băcănie” de mărime medie din Statele Unite se găsesc peste 4.000 de produse care au ingrediente provenite din cele 4 componente principale ale boabelor de porumb: amidon, proteină, ulei și fibre.

 

Iar calitatea acestor ingrediente este în mod logic superioară celor de acum 50 -80 de ani. Acest lucru se datorează, în mare măsură, faptului că zestrea genetică a hibrizilor actuali cuprinde o selecție de gene din întreaga lume, din care poate se face o „mămăligă” chiar mai gustoasă decât cea pe care o mâncau bunicii noștri.

 

În Romania, există multe prejudecăți în ceea ce priveşte calitatea alimentelor. Curios este faptul că mulți consumatori au mai degrabă  nostalgia poveștilor despre un anumit produs și nu a gustului său propriu-zis. De exemplu, se vorbește mult de calitatea vechilor soiuri de porumb, care ar fi superioară celei pe care o au hibrizii de acum.

 

În acest context, pare aproape logică explicația pentru utilizarea la semănat a seminţelor din pătul în gospodăriile țărănești. Pe suprafețe mici, în grădini, se utilizează de multe ori populații locale, uneori vechi de aproape 100 de ani, datorită calităților culinare deosebite pe care acestea le au. Aceste populații au de obicei bobul sticlos, iar producţiile oscilează destul de mult, putând ajunge la 4-5 t/ha în anii favorabili. În gospodăriile țăranilor se seamănă și seminţe din pătul provenite din hibrizi cu bob sticlos, care nu au legătură cu vechile soiuri. În mod cert aceste populații nu pot concura cu noii hibrizi creați special pentru consumul uman, cum este DKC3415.

 

DEKALB a demonstrat că se poate renunța la nostalgia gustului incert de odinioară, printr-o abordare modernă a mitului „mămăligii fără egal”.

 

În primul rând a creat un hibrid cu bob sticlos, DKC3415, devenit în scurt timp preferatul morarilor! Cu un potențial ridicat de producţie (peste 11 t/ha în judeţul Timiș), hibridul poate satisface cerințele celor mai rafinate rețete, așa cum s-a dovedit prin organizarea Festivalului Mămăligii în anul 2015. Cu o materie primă de calitate și cu un bucătar priceput, „mămăliga contemporană” o face uitată pe cea de odinioară.

 

Din lucrarea „Cultura porumbului” scrisă de Ionescu Șișești în 1955, putem afla câteva informaţii despre soiurile de porumb și calitatea acestora.

 

Soiurile corect zonate în anul 1934, aveau un conținut de proteină care varia de la 10,92% (Dinte de cal) la 12,64 % (Portocaliu de Târgu Frumos).

 

Soiurile erau zonate și în funcţie de felul de întrebuințare a porumbului. Acolo unde „sătenii se hrănesc cu mămăligă” se foloseau soiuri din care se obținea o mămăligă bună, cu „compoziție favorabilă alimentației.” Era vorba de „porumb românesc, cu bobul rotund, bogat în proteină și materie grasă, propriu alimentației umane”.

 

Varietatea dentiformis (Dinte de cal). Primele soiuri au fost importate din Argentina în urma secetei din 1904. Toate soiurile din varietatea Dinte de cal realizează producţii mari și au coacere târzie. Sunt bogate în amidon, se macină ușor și sunt potrivite pentru hrana animalelor și pentru industria spirtului și amidonului.” La soiul I.C.A.R. 54 din această varietate (cultivat în Bărăgan), „mămăliga fierbe repede și este gustoasă”. Are de obicei un singur știulete, mare (20 cm), lucru de dorit. MMB este de 235-310 g, MH de 73,5-75,5 kg, perioada de vegetație de 135-155 zile. Producţia variază între 2,5 t/ha – 3 t/ha.

 

Porumbul Dobrogean face parte din varietatea îndurată, cu bobul tare și rotund, are un conținut mai mare de proteină decât soiurile Dinte de cal, făina fiind mai valoroasă din punct de vedere alimentar. Formează 1-2 știuleți cu 12 rânduri de boabe. MMB este de 245-364 g. MH este de 76-78,5 kg. Perioada de vegetație variază între 130- 146 (160) de zile.

 

La un moment dat, cel mai căutat soi pe piața internațională era porumbul Cincantin, cultivat în nordul țării (prețul lui era cu 20%-30% mai mare decât al celorlalte soiuri). Avea boabe bogate în azot, dar neapreciate în alimentație, deoarece mămăliga era „vârtoasă”. Perioada de vegetație era de 100-135 de zile. Plantele formau 3 știuleți mici de 10-15 cm lungime, cu 10-18  rânduri. MMB era de 100-138 g, iar MH era de 80-83 kg.