Rugina albă a cruciferelor (Albugo candida - Pers. et Hooker - Kze)

03.11.2014

Rugina la plante: simptomele ruginei la rapiță

 

rugina alba a cruciferelor

Boala este cunoscută sub numele de rugina albă la plante sau albumeala cruciferelor şi poate fi întâlnită atât pe cruciferele cultivate, cât şi pe cele spontane. Agentul patogen care provoacă această afecțiune a cruciferelor se numește Albugo candida și face parte din fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subincr. Mastigomycotina.

Simptomele ruginii albe a cruciferelor la rapiță

Rugina produce la plante pagube pe frunze, tulpini, pedunculi florali, flori şi silicve. Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi acestea devin albe, lucioase, proeminente, de diferite forme şi mărimi (1-5 mm în diametru), izolate sau confluente.

În dreptul proeminenţelor, rugina face ca epiderma să crape şi petele devin pulverulente. Tulpinile şi silicvele atacate suferă malformaţii (hipertrofieri şi îngroşări). Sepalele florilor sunt hipertrofiate, petalele atrofiate şi înverzite. Tulpinile plantelor atacate sunt contorsionate şi se culcă pe sol.

Ciclul biologic al ruginii albe a cruciferelor la rapiță

Ciuperca care provoacă rugina albă la plante se transmite de la un an la altul prin oosporii rămaşi în sol sau pe seminţele netratate, iar în cazul rapiţei de toamnă rezistă şi în rădăcinile din sol. În cursul anului, ciuperca este răspândită de zoosporangii vehiculaţi de apa de ploaie şi de vânt.

Prevenirea și combaterea ruginii albe a cruciferelor la rapiță

Măsurile agrotehnice au rol foarte important în prevenirea instalării ruginii albe a cruciferelor la rapiță. Arăturile adânci înainte de semănat ajută la prevenirea acestei boli. De asemenea, igienă culturală este foarte importantă pentru a nu perpetua rugina la rapiță.

Este important să se distrugă buruienile de pe terenul afectat. Acestea pot fi purtătoare ale ciupercii și pot provoca rugina la plante semănate. Nu în ultimul rând, este esențial ca odată la 3 sau 4 ani să se facă rotația culturii cu plante din altă familie decât cea a rapiței. Toate aceste măsuri creează condiţii nefavorabile pentru instalarea agentului patogen. De obicei, tratamentele chimice nu sunt necesare.

 

Descoperiți detalii despre alte boli ale rapiței, precum alternarioza sau hernia rapiței, în Biblioteca Agronomică.