Buha verzei
Mamestra brassicae L.

04.11.2014

Buha verzei

 

Buha este un dăunător polifag răspândit în toate regiunile, de la şes până la munte.

 

Descriere

 

    

 

Fluturii au anvergura aripilor de 40–50 mm. Aripile anterioare sunt de culoare brun-cenuşie, prevăzute cu linii transversale mai închise. Îi caracterizează o maculă reniformă, în mijlocul aripilor, înconjurată cu dungi albe-gălbui de forma literei „W”. Aripile posterioare sunt cenuşii, cu marginile mai închise.

Oul este emisferic (diametrul de 0,6–0,7 mm), de culoare alb-gălbuie, pe suprafaţa căruia se găsesc numeroase striaţii care se unesc din regiunea polului superior.

Larva matură are 35–40 mm lungime şi culori variabile - de la verde deschis până la brun-cenuşiu - capul fiind negru. Pe partea dorsală se găseşte o dungă mediană deschisă, iar lateral, dungi oblice gălbui. Pupa are 20–40 mm lungime şi este de culoare brun-roşcat.

 

 

 

Biologie

Iernează în stadiul de pupă în sol, la adâncimi de 5–10 cm şi are două generaţii pe an. O femelă poate depune până la 800 ouă.

Mod de dăunare

Buha este un dăunător polifag ce produce pagube atât cruciferelor (rapiţă, varză, muştar, conopidă, etc.), cât şi la sfeclă, tutun, mazăre etc. La început, larvele rod epiderma şi parenchimul pe partea inferioară a frunzei, apoi perforează limbul sub formă de orificii neregulate. Pagube foarte mari produc larvele mature care pot defolia întreaga plantă.

Prevenire şi combatere

Printre măsurile agrotehnice recomandate se numără: arătura, asolamentul de durată şi o rotaţie corespunzătoare a culturilor etc.

Combaterea acestui dăunător se realizează la apariţia primelor larve, prin tratamente chimice cu produsele şi în dozele recomandate de CODEX. Pragul de dăunare este de 3 larve/m2.