Problemele întâmpinate de cultura de rapiţă în sezonul 2018/2019 18.07.2019

Aşteptările fermierilor în privinţa recoltei la rapiţa de toamnă sunt sub estimările din primăvară. Iniţial, pe parcelele care au avut o densitate optimă şi o repartizare uniformă a plantelor, producţia la care se spera era de aproximativ 4,5-5 to/ha . În realitate, ceea ce s-a obţinut până în prezent este de circa 2-2,5-3 to/ha, uneori chiar producţii mai mici (sub 2 to/ha). Pe alocuri, totuşi, producţia medie de rapiţă din fermă depăşeşte 3,5-4 to/ha; din păcate, discutăm de suprafeţe restrânse.

Cultura de rapiţă din acest an a avut un start dificil încă de la semănat, dacă ne gândim la seceta pronunţată din toamna trecută şi la atacul de dăunători. Seceta pedologică a continuat până la final de aprilie, când rapiţa era deja în stadiul de buton galben sau în plin înflorit. Numărul de ramificaţii şi talia plantelor: aproximativ 8-10-12 ramificaţii, cu o talie de 120 cm.

La încheierea înfloritului şi în stadiul de silicve verzi, rapiţa “promitea” producţii “mari”, de peste 4,5 to/ha, mai peste tot. În realitate, producţiile au fost cu 20-30%, uneori chiar şi cu 40% mai reduse, cu un MMB foarte mic.

Aceste scăderi semnificative pot fi explicate prin:

 • stadiul vegetativ al culturii la intrarea în iarnă (numărul de frunze);

 • controlul primilor dăunători din toamnă (Phyllotreta, Psylliodes, Athalia, Brevicoryne, Delia, Microtus arvalis etc.);

numărul de plante/mp (foarte ridicat, > 70 pl/mp = ramificare slabă sau număr redus de plante, <10 pl/mp = rapiţa nu a putut compensa pierderile prin ramificare);

îngheţurile târzii din primavară şi oscilaţiile de temperatură pe parcursul perioadei de vegetaţie;

 

controlul dăunătorilor din primăvară (Ceutorhynchus napi şi Microtus arvalis), apoi controlul lui Melighetes aeneus (care a fost foarte agresiv, din faza de buton verde, până la stadiul de silicve) sau al C. assimilis, Dasineura, C. picitarsis;

controlul bolilor, ca efect al umidităţii excesive din timpul înfloritului şi în stadiul de silicve: Erysiphe, Alternaria, Botrytis, Phoma, Verticillium, Dry Stem (complex de boli din sol) şi, cea mai păgubitoare, Sclerotinia sclerotiorum;

perioada cu nebulozitate ridicată, zilele, chiar săptămânile la rând, în care albinele/ polenizatorii nu au putut zbura din cauza umidităţii;

întârzierea coacerii culturii din cauza volumului de precipitaţii care a prelungit perioada de vegetaţie a culturii, iar în zonele cu exces de umiditate băltirile au provocat asfixierea rădăcinilor.

Celor enumerate mai sus, li se adaugă şi atacul atipic al unui dăunător, care până în prezent, nu a reprezenat un pericol pentru cultura de rapiţă.

 

Un dăunător atipic pentru cultura de rapiţă

Dăunătorul atipic este Baris sp.. Conform literaturii de specialitate, atacul acestui dăunător în cultura de rapiţă a fost semnalat foarte rar. În acest an larvele de Baris sp. au fost identificate în partea inferioară a tulpinii, la nivelul coletului şi în pivot!

În prima săptămână din iulie, a apărut fenomenul de Dry Stem în majoritatea câmpurilor, mai ales în sud şi sud-estul ţării. Prin distrugerea pivotului (Dry Stem), tulpina, respectiv silicvele, împreună cu seminţele sunt incapabile să se mai alimenteze cu apă şi nutrienţi, să acumuleze substanţă uscată în bob, ceea ce conduce la un MMB scăzut.

Procentul ridicat de plante afectate de Dry Stem - peste 80% în solele recoltate, unde s-au obţinut producţii cu 30-40% mai scăzute versus estimări, ne-a determinat să căutăm să identificăm cauza exactă a apariţiei fenomenului de uscare prematură a tulpinilor.

 

Poză 1 şi 2 cu tulpini afectate vs sănătoăse: Exception

Poză 1_ sursă: MD, 2019, Jud. Buzău; DK EXCEPTION cu peste 80% atac de larve de Baris sp. în pivot şi prezenţa fenomenului de Dry Stem la majoritatea tulpinilor

Poză 2_ sursă: MD, 2019, Jud. Timiş; DK EXCEPTION fară atac de larve de Baris sp. în pivot sau prezenţa fenomenului de Dry Stem.

La secţionarea plantelor analizate/mp (observaţie efectuată în cinci repetiţii per parcelă), am constatat că 80% din plantele ce prezentau Dry Stem aveau în pivot una-două larve, uneori chiar trei larve de Baris sp.

 

 

CV-ul unei gărgăriţe

Această gărgăriţă nu este o noutate pentru entomofauna României, ea fiind întâlnită în legumicultură (la vărzoase). Dăunătorul este cunoscut prin cele două specii: B. laticollis (gărgăriţa neagră a verzei) şi B. chlorizans (gărgăriţa albastră a verzei). Aceştia sunt semnalaţi încă din anul 1958, în cartea lui George Arion ʺEntomologia Agricolăʺ.

În anii ’70, această gărgăriţă a fost semnalată pentru prima dată la rapiţă în Franţa (specia B. coerulescens), iar, de atunci, a rămas un dăunător neimportant pentru fermierii locali.

În România, din cauza temperaturilor mult mai ridicate în primăvară, ciclul de viaţă al insectei este accelerat, iar impactul asupra producţiei este foarte vizibil.

În anul 2013, adultul de Baris a fost găsit într-o capcană amplasată în rapiţa cultivată în Insula Mare a Brăilei, fără a fi recunoscut drept dăunător problematic. În acelaşi an, INCDA Fundulea efectua un studiu - ʺAnaliza unor indicatori ecologici ai speciilor de insecte dăunătoare din culturile de rapiţă de toamnăʺ, unde Baris chlorizans a fost trecut în clasa D3 (specii subdominante). Pe de altă parte, într-o cercetare din Franţa, din anul 1992, pagubele estimate la circa 20% sunt atribuite larvelor de B. coerulescens (Teza doctorat Khalid Koubaiti).

Anul trecut, după recoltare, am întâlnit atât larva, pupa, cât şi adultul de Baris în judeţele Arad, Timiş şi Bihor, dar în proporţie mult mai redusă (sub 10%), reprezentând un atac întâziat asupra culturii, cu pierderi de producţie nesemnificative.

Niciun studiu efectuat până acum nu semnalează daune importante provocate de către Baris sp. culturii de rapiţă. Dar atât creşterea temperaturii medii anuale, cât şi varia͢ţiile mari de temperatură din acest an, au determinat apariţia adultului de Baris sp., depunerea pontei şi dezvoltarea mult mai rapidă a larvelor (încă din luna mai). După eclozare, larvele au făcut orificii în zona coletului/ pivotului, au pătruns în interiorul acestuia (formând galerii) şi, în cele din urmă, l-au distrus (uscarea prematură a tulpinilor).

 

 

Combaterea dăunătorului

Dacă această gărgăriţă poate fi combatută destul de uşor prin aplicarea unui insecticid de contact, în cazul culturilor legumicole, la rapiţă, adultul apare şi se împerechează după ce înfloritul s-a incheiat, în stadiul de silicve verzi.

Anul acesta am investigat şi sole unde s-a aplicat, în fază de silicve verzi, un ultim tratament pentru protecţia plantelor (fungicid+insecticid), iar procentul de plante care aveau larve de Baris a fost foarte scăzut, sub 1% (jud. Timiş, loc. Jimbolia).

 

Recomandări: pentru diminuarea populaţiilor de larve de Baris sp., literatura de specialitate recomandă tocarea şi expunerea la soare a resturilor vegetale, deoarece larvele sunt sensibile la secetă şi mor rapid dacă nu au umiditate. NU ESTE RECOMANDATĂ ARĂTURA!
Dacă rădăcinile de rapiţă rămân în pământ, adulţii formaţi pot reinfesta solele învecinate. Studiile din Franţa arată un număr dublu de adulţi de Baris sp. în miriştile de rapiţă neprelucrate, comparativ cu cele discuite.

Poză_ sursă MD, 2019_ Larvele de Baris sp. în pivot

 

Poză_sursă: MD, 2019, Jud. Timiş; câmp testare FACT rapiţă: 1,2,3 - nimfă în difeite etape de dezvoltare, 4 adult Baris sp..

 

Scurtă descriere

 

Gărgăriţa are o generaţie pe an şi iernează, ca adult, sub frunze. În mod normal, adulţii apar în luna mai. Depunerea pontei se face în partea superioară a pivotului rădăcinii sau într-o cavitate din zona coletului, mai rar şi la baza tulpinii. Gărgăriţa depune mai multe ouă în rădăcinile mai bine dezvoltate sau în condiţii optime de precipitaţii şi temperaturi ridicate. După o săptămână, larvele pătrund în rădăcini şi sapă galerii, întrerupând aprovizionarea cu apă şi elemente nutritive a plantei, având ca efect uscarea prematură a tulpinilor. Câteodată, se poate produce şi căderea.

Vulnerabilitatea plantelor creşte, orificiile create fiind porţi deschise pentru instalarea bolilor Verticillium şi Phoma. Din cauza uscării premature, Sclerotinia nu mai dezvoltă scleroţi în plantele atacate (am observat în acest an)!

Noii adulţi apar în iulie-august. Aceştia rămân activi până toamna, când se retrag în locurile de iernare.

Identificarea gărgăriţei este în curs (cel mai probabil poate fi B. coerulescens sau B. chlorizans). Vom reveni cu un material despre specia de Baris găsită în cultura de rapiţă din România, ciclul biologic şi metode de prevenţie şi control.

 

Carmella Duma, Ph.D.

Departamentul Tehnic Bayer divizia Crop Science, DEKALB România

Bibliografie:

  1. Arion G., 1958—“Entomologia agricolă”
  2. Buzdugan L. & Năstase D., 2013 – “Rapiţa de toamnă”
  3. http://ephytia.inra.fr/fr/C/24102/Hypp-encyclopedie-en-protection-des-plantes-Caracteristiques-du-ravageurs-et-de-ses-degats
  4. http://www.theses.fr/1992TOUR4003
  5. https://www.terresinovia.fr/-/identifier-la-presence-de-larve-de-baris-tres-frequent-non-nuisible-
  6. https://www.arvalis-infos.fr/_plugins/WMS_BO_Gallery/page/getElementStream.html?id=10059&prop=file